Acasa
DENUMIREA STIINTIFICA: Stapelia variegata, syn. Orbea Variegata
DENUMIREA POPULARA: Steaua serifului (rom.)
FAMILIA: Asclepidaceae
ORIGINEA: Africa de Sud si Namibia
DESCRIEREA PLANTEI:
Tip de planta: perena, suculenta, formata din tulpini cu o sectiune rectangulara, groase de 1-1,5 cm, prevazute cu mici creste ascutite. Tulpinile cresc initial in sus, apoi se curbeaza si devin curgatoare.
Dimensiuni: H= 10- 15 cm
Florile: cu aspect de hartie cartonata, de culoare galben-bej si cu pete maronii. Au 5 petale asctite la varfuri, iar in centru un cerc in care sunt plasate organelle de reproducere ale plantei. Planta are un miros usor neplacut cu care atrage insectele polenizatoare, in principal mustele. Planta infloreste la sfarsitul verii si toamna.
Fructele: se prezinta sub forma a doua folicule gemene, de forma cilindrica, ascutite la varf, asemanatoare unor coarne.
INMULTIREA: Se poate inmulti prin seminte sau prin butasi de tulpina. Inmultirea prin seminte necesita temperaturi de 21-26 de grade, ideal 24. Se folosesc vase joase in care se pune un substrat format din pamant de gradina (50%)si compusi minerali, nisip cu bobul mare, piatra ponce, puzzolana. Substratul se sterilizeaza si se umezeste bine inainte de a fi puse semintele. Vasul se tine acoperit cu o sticla sau cu o folie de plastic, care, dupa rasarirea plantelor, vor fi ridicate din cand in cand pentru a se asigura aerisirea. Plantele vor fi transplantate cand sunt destul de mari si spatiul a devenit neincapator, de obicei dupa minim 6 luni, maxim un an. Inmultirea prin butasi este mult mai comoda si rapida. Butasii sunt lasati sa se cicatrizeze vreme de 2-3 zile, dupa care se infig usor, nu foarte adanc, intr-un substrat nisipos. Operatiunea se face primavara sau vara, iar planta trebuie tinuta la umbra. In mod normal, in doua- trei saptamani i se formeaza deja radacini.
CONDITII DE CULTIVARE:
Solul: foarte bine drenat, dar si bogat in substante nutritive. De obicei, minim 30 % din sol trebuie sa fie de natura minerala. Se poate folosi amestecul pentru cactusi din magazinele de specialitate.
Expunerea: la lumina. Este de evitat expunerea in plin soare. La orele amiezii, in zilele calduroase de vara, planta poate suferi arsuri. Daca este scoasa afara, esti bine sa fie asezata in umbra unor plante mai inalte.Expunerea la sore face ca tulpinile sa se coloreze in rosu.
Temperatura: iubeste caldura si se simte foarte bine la temperaturi de 25-30 de grade in timpul verii. Suporta cu success si temperaturi pana la 40 de grade. Temperatura potrivita de iernare este de 10-12 grade.
Umiditatea/apa: vara se uda cu generozitate de fiecare data cand se constata ca este uscat pamantul. Iarna se stopeaza udarea.
SFATURI DE INGRIJIRE: stapelia variegata este una dintre stapeliile usor de cultivat. Avand in vedere ca planta are tendinta de a se dezvolta pe orizontala, sunt de preferat vasele largi si joase, care prezinta avantajul ca nu trebuiesc schimbate foarte des. Ghiveciul se schimba doar cand planta nu mai are loc, are tendinta de a-l deforma sau de a iesi din el. Transplantarea trebuie facuta primavara, eventual vara. Dupa transplantare, nu se uda planta vreme de 10-12 zile.
BOLI SI DAUNATORI: De obicei, bolile sunt cauzate de umiditatea prea mare. Tulpinile pot face pete negre, mai ales in partea lor inferioara. In aceste situatii se pot izola tulpinile bolnave si se fac stropiri cu un fungicid. Cu un bisturiu dezinfectat si foarte bine ascutit se poate incerca extirparea partii bolnave, dar operatia nu se soldeaza intotdeauna cu un succes.
SPECII: se cunosc in jur de 50 de specii de Stapelia, unele cu flori de-a dreptul fascinante: S. Asterias, S. desmetiana, S. Flavopurpurea (varianta galbena este absolut minunata) , S. Gigantea, S. Hirsuta, S. Paniculata, S. Pearsonii, S. Praestans, S. Similis.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
http://www.kaktus.si/jest/Asclepia/
http://www.succulent-plant.com/asclepiads/stapelia.html
DENUMIREA POPULARA: Steaua serifului (rom.)
FAMILIA: Asclepidaceae
ORIGINEA: Africa de Sud si Namibia
DESCRIEREA PLANTEI:
Tip de planta: perena, suculenta, formata din tulpini cu o sectiune rectangulara, groase de 1-1,5 cm, prevazute cu mici creste ascutite. Tulpinile cresc initial in sus, apoi se curbeaza si devin curgatoare.
Dimensiuni: H= 10- 15 cm
Florile: cu aspect de hartie cartonata, de culoare galben-bej si cu pete maronii. Au 5 petale asctite la varfuri, iar in centru un cerc in care sunt plasate organelle de reproducere ale plantei. Planta are un miros usor neplacut cu care atrage insectele polenizatoare, in principal mustele. Planta infloreste la sfarsitul verii si toamna.
Fructele: se prezinta sub forma a doua folicule gemene, de forma cilindrica, ascutite la varf, asemanatoare unor coarne.
INMULTIREA: Se poate inmulti prin seminte sau prin butasi de tulpina. Inmultirea prin seminte necesita temperaturi de 21-26 de grade, ideal 24. Se folosesc vase joase in care se pune un substrat format din pamant de gradina (50%)si compusi minerali, nisip cu bobul mare, piatra ponce, puzzolana. Substratul se sterilizeaza si se umezeste bine inainte de a fi puse semintele. Vasul se tine acoperit cu o sticla sau cu o folie de plastic, care, dupa rasarirea plantelor, vor fi ridicate din cand in cand pentru a se asigura aerisirea. Plantele vor fi transplantate cand sunt destul de mari si spatiul a devenit neincapator, de obicei dupa minim 6 luni, maxim un an. Inmultirea prin butasi este mult mai comoda si rapida. Butasii sunt lasati sa se cicatrizeze vreme de 2-3 zile, dupa care se infig usor, nu foarte adanc, intr-un substrat nisipos. Operatiunea se face primavara sau vara, iar planta trebuie tinuta la umbra. In mod normal, in doua- trei saptamani i se formeaza deja radacini.
CONDITII DE CULTIVARE:
Solul: foarte bine drenat, dar si bogat in substante nutritive. De obicei, minim 30 % din sol trebuie sa fie de natura minerala. Se poate folosi amestecul pentru cactusi din magazinele de specialitate.
Expunerea: la lumina. Este de evitat expunerea in plin soare. La orele amiezii, in zilele calduroase de vara, planta poate suferi arsuri. Daca este scoasa afara, esti bine sa fie asezata in umbra unor plante mai inalte.Expunerea la sore face ca tulpinile sa se coloreze in rosu.
Temperatura: iubeste caldura si se simte foarte bine la temperaturi de 25-30 de grade in timpul verii. Suporta cu success si temperaturi pana la 40 de grade. Temperatura potrivita de iernare este de 10-12 grade.
Umiditatea/apa: vara se uda cu generozitate de fiecare data cand se constata ca este uscat pamantul. Iarna se stopeaza udarea.
SFATURI DE INGRIJIRE: stapelia variegata este una dintre stapeliile usor de cultivat. Avand in vedere ca planta are tendinta de a se dezvolta pe orizontala, sunt de preferat vasele largi si joase, care prezinta avantajul ca nu trebuiesc schimbate foarte des. Ghiveciul se schimba doar cand planta nu mai are loc, are tendinta de a-l deforma sau de a iesi din el. Transplantarea trebuie facuta primavara, eventual vara. Dupa transplantare, nu se uda planta vreme de 10-12 zile.
BOLI SI DAUNATORI: De obicei, bolile sunt cauzate de umiditatea prea mare. Tulpinile pot face pete negre, mai ales in partea lor inferioara. In aceste situatii se pot izola tulpinile bolnave si se fac stropiri cu un fungicid. Cu un bisturiu dezinfectat si foarte bine ascutit se poate incerca extirparea partii bolnave, dar operatia nu se soldeaza intotdeauna cu un succes.
SPECII: se cunosc in jur de 50 de specii de Stapelia, unele cu flori de-a dreptul fascinante: S. Asterias, S. desmetiana, S. Flavopurpurea (varianta galbena este absolut minunata) , S. Gigantea, S. Hirsuta, S. Paniculata, S. Pearsonii, S. Praestans, S. Similis.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
http://www.kaktus.si/jest/Asclepia/
http://www.succulent-plant.com/asclepiads/stapelia.html
