Concursurile scolare

Saptamana asta am facut si noi cunostinta cu consursurile scolare. Spun am facut cunostinta, dar ar trebui sa spun am luat la cunostinta ca ele exista. In scoala noastra se organizeaza doua concursuri.(am inteles ca sunt obligatorii 2)

Primul, "Asii cunoasterii", este se pare unul oarecum local, ornanizat de o scoala din Brasov - [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Al doilea, la nivel national, "Cangurasul matematician" - [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Am intrat pe site-turile celor doua concursuri si m-am uitat la subiectele care s-au dat anul trecut. Unele sincer mi s-au parut dificile si din cauza faptului ca cel putin la noi la scoala nu s-au abordat exercitii in aceeasi maniera ca cele propuse in aceste concursuri.

Voi ce faceti cu aceste concursuri(aceleasi sau cele care se organizeaza in scolile voastre)? II inscrieti pe copii la ele? Cum vi se par subiectele fata de pregatirea pe care o au copii vostrii? Ii pregatiti special pt aceste concursuri sau doar cu ceea ce lucreaza in clasa? Si daca ii pregatiti separat, din ce carti/culegeri lucrati?

Sincer, Mihaela, al meu a participat la olimpiadele pe scoala, nu a dorit sa mearga la judeteana decat la fizica, in clasa a XII, cand a fost al patrulea pe judet.
In rest nu a participat!
Daca copilul doreste sa-si cunoasca nivelul fata de alti copii de la alte scoli/clase e foarte bine sa participe,dar numai daca vrea, mi se pare aberanta dorinta unor parinti de a se lauda ca pruncii lor sunt cei mai cei!

Sunt de acord cu tine Anemona. Eu nu i-am inscris la nici un fel de concursuri, nici la gradinita, iar la scoala vor merge doar daca vor ei sau doar daca e obligatoriu. Si asa petrec la scoala 3-4 ore, dupa aia acasa cu temele inca 1-2 ore, sa ii mai trimit in plus si la concursuri...

Eu, din contra imi doresc sa mearga la cat mai multe concursuri. Mi-am dorit si la gradinita, dar educatoarele ei nu au organizat niciunul. Cristina mea e emotiva, se pierde cu firea uneori in astfel de situatii si as vrea prin aceste concursuri sa se obisnuiasca cu ideea de testare intr-o anumita limita de timp si cu ideea asta de examen, ca nu cumva din cauza emotiilor sa nu reuseasca la un examen cu adevarat important.

Anemona, iti inteleg punctul de vedere si de acord, ca sunt parinti care ii forteaza sa mearga la anumite competitii si sa ia premii mari, dar ...asa cum spuneam mai sus nu cred ca ma incadrez in aceasta categorie. La aceste rpime concursuri, vreau sa inteleaga ce inseamna, concurs, sa vad cum se descurca si daca va dori, va mai merge si la altele.

Roxi, din cate stiu aceste concursuri au loc in scoala lor, in timpul programului. Pe site-ul congurasului matematic, chiar am citit ca se poate sustine in timpul unei ore de matematica pt a nu afecta programul scolii.

Da, pentru a-si verifica nivelul cunostintelor in comparatie cu alte clase/ scolieste necesar sa mearga!A mers si al meu la unul de mate, asa orientativ, recunoaste mereu ca nu ii place mate, o invata de nevoie..
Al meu a facut asa cum stii , din clasa a V scoala la Liceu, la clasa speciala, a invatat cu profesori de liceu, cerinte mai dure , mai amri,la un nivel diferit de ce faceau ceilalti de seama lui in generala, avea si timp de joaca mai putin, dar am avut noroc ca i-a placut sa invete,a dat examen pentru a ocupa locul, dar intai l-am intrebat daca vrea sa invete sau nu la liceu, i-am explicat clar diferenta de nivel, si ce cerinte sunt, sa stie si a fost de acord
Sunt copii care vor, dar nu ii ajuta materia cenusie sa invete, sunt altii capabili si nu vor sa invete, si altii care pur si simplu nu stiu ce vor!
Sunt necesare, dar numai daca vor si cei in cauza, adica copiii!

Cristina vrea sa fie printre cei buni. Insa e la o scoala de provincie, unde cerintele nu sunt prea mari, chiar moderate. Asa ca ea, fara cine stie ce pregatire suplimentara acasa, doar cu ce se lucreaza la clasa e printre cei buni. Dar ei lucreaza la nivelul: rezolva exercitiul in clasa pe carte si acasa au de transcris exercitiul. Din punctul meu de vedere nici nu le dezvolta macar abilitatea de a face socoteli de care au nevoie toata viata. Daca ii dau o culegere de clasa I de nivel mediu nu pt avansati, o vad cum merge mai incet. MA gandesc ca aceste concursuri o sa-i arate ca trebuie sa lucreze mai mult ca sa fie buna si ca nu-i de ajuns doar ceea ce se face in clasa.

In acest caz este necesara participarea la un concurs pentru a vedea unde are minusuri, de a se ambitiona singura sa faca mai mult!Si la mate o poti ajuta si tu, usurel in joaca mai intai..

Ieri i-am dat un test cu subiectele de anul trecut de la concurs. N-am ajutat-o deloc, nici nu i-am citit decat acolo unde au fost cuvinte cu multe litere neinvatate ( ca de ex fotografie), dar nu i-am explicat enuntul altfel decat era scris. N-a facut decat jumatate din test, la celelalte nu si-a data singura seama ce are de facut. Azi o sa reluam testul sa vedem cum trebuiau rezolvate exercitiile. Sincer, cred ca ceea ce a bulversat-o a fost faptul ca nu a putut scrie pe foaia de test rezolvarile si chiar daca i-am dat o ciorna si i-am spus sa-si faca pe ea calculele, efectiv n-a scis nimic acolo. Banuiesc ca ei sunt obisnuiti cu caietele speciale, unde se rezolva totul pe caiet si eu au de completat raspunsurile. Asa ca poate doar jumatatea aia pe care a rezolvat-o ea, poate ca nu e chiar atat de putin la prima vedere a unor subiecte de concurs.

Eu l-am impins pe al meu la concursuri din clasa a V-a. Asta pentru ca era emotiv, timid, si usor anti-social.Primul semestru l-a facut in oras si a fost un esec total. In primul rand pentru ca locuind la tara, un profesor l-a "catalogat" ca fiind "tantalau de la tara". (nu stiu cum si-a dat examenle la pedagogie). Din semestrul II l-am mutat la tara si lucrand mult cu el acasa a reusit ca in clasa a VI-a sa ia locul 12 pe judet la matematica. La celelalte concursuri a mers doar "sa se obisnuiasca cu sistemul de examen" dar tot s-a lipit de cateva mentiuni.
Anul asta vrea sa arate ca e totusi cel mai bun din clasa. Si-a facut singur comanda de culegeri si cere ajutor doar cand chiar se incurca. Ma bucur ca abordeaza "dificultatile" ca "provocari" si nu ca "piedici".
Sunt curioasa ce va face ca s-a inscris la cam multe. Dar experienta concursurilor nu are cum sa ii strice. Mai ales ca si-a facut amici si pe la alte scoli cu care vorbeste pe mess.

Ma bucur pentru baiatul tau ( inteleg din mesaj ca e baiat), ziceam ca ma bucur pentru el ca vede dificultatile ca pe provocari. Din pacate Cristina mea le vede ca pe piedici si uneori, ca pe adevarate ziduri sau prapastii de netrecut.

In ceea ce priveste profesorul acela...din pacate la noi nu se pedepsesc cu adevarat astfel de specimene. Eu cred ca se poate face carte si la scoala nu doar la oras, atat doar ca trebuie muncit poate mai mult uneori. Si cunosc exeple si de scoli de oras carora le-a mers vestea de scoli bune, dar acum aproape ca nu se mai invata nimic de acolo. Nu orasul sau satul decid ca o scoala e buna sau nu. Ci personalul din scoala. Si din pacate la noi, chiar daca sunt copii buni la sat, profesorii nu-si dau mereu interesul sa-i pregateasca asa cum ar face cu o clasa de " elita" de la oras, in scolile bune.

E baiat,Matei, iar noi doi ne-am cunoscut nu la maternitate ci cand era deja in clasa a treia. E baiatul sotului din prima casatorie dar nu cred ca ar putea fi o relatie mai stransa intre noi nici daca eram mama biologica...
Si el capitula usor si considera orice obstacol ca zid (mai ales dupa urata perioada a divortului) dar, din fericire, e destul de orgolios si asta m-a ajutat la "motivare" dar si scoala de la tara. Dupa mutarea la tara, a spus ca ii place mai mult si invata mai usor pentru ca "profesorii zambesc". De fapt corectitudinea notelor si lipsa favoritismelor (pe care le-a intalnit la prima lui clasa) l-a motivat si l-a facut sa mearga cu placere la scoala. Poate si usoara "lejeritate", faptul ca lucram acasa in plus, poate "aerul de la tara" sau poate putin din toate l-au ajutat si motivat...

Ma bucur pentru relatia dintre voi si te felicit ca ai reusit sa-ti apropii un copil care nu era al tau si la o varsta destul de mare la care te-ai fi putut confrunta cu adevarate refuzuri din partea lui in tot ceea ce ai fi incercat. Inseamna pt el probabil foarte mult sa-i fii aproape si sa vada in tine o prietena, o mama chiar.

Ma bucur Panduta ca ati reusit sa va intelegeti asa de bine, iti trebuie rabdare , nu gluma si cu al tau, dara-mi-te cu cel al sotului/sotiei,rare cazurile, cand se ajunge la intelegere!Bravo!

Am uitat sa spun: azi am refacut testul de duminica, dar de data asta i-am citit enuntul si i-am dat ceva explicatii cam ce ar cere exercitiul. A gresit doar 3 intrebari si a fost tare mandra de ea. Nu la fel s-a intamplat si la al doilea test unde a lucrat singura mai mult ca la primul si a gresit tot 3 intrebari. S-a suparat singura pe ea ca nu intelegea de ce ei nu i-a iesit o numaratoare la fel ca atunci cand am corectat.

Explica-i ca a gresi e ceva normal pana va stapani toate notiunile in mod corect, nu piedica in a merge mai departe1Ci doar, scuze,,un sut in fund pentru a inainta!"asta e expresia favorita a lui Mihai de cate ori mai greseste

Oricum trebuie laudata si profitat de faptul ca "s-a suparat pe ea" pentru a-i explica ca testul a fost ca sa se verifice singura ca sa stie cat mai are de lucrat singurica.
Bine a zis Anemona "un sut in fund un pas inainte" asa l-am invatat si eu pe Matei (exemplificand pe motan)....

O expresie pe care nu ar intelege-o ea acum, dar cam asa e. E prima data cand vad ca pune oarecum la suflet ca a gresit si ca sa framenta de ce a gresit, dar nu a vazut-o de data asta ca pe un zid. M-a surprins mult reactia ei si am considerat-o ca pozitiva pt ca i-am vazut dorinta sa fi putu mai mult si mai ales sa inteleaga de ce a gresit ca sa stie data viitoare sa faca mai bine. Mai am un singur test care s-a dat la concurs in 2011 si cred ca o sa i-l dau maine sa vad ce face. Dupa aia, daca nu reusesc sa gasesc culegerea cu astfel de teste ( am vrut s-o comand azi de pe site-ul lor si era stoc epuizat), probabil ca voi munci eu ceva ca sa fac un test asemanator.

Panduta, am scris in acelasi timp. Ai postat tu prima, asa ca vin doar cu o completare la ce-ai zis tu: bine-nteles ca am laudat-o si i-am explicat ca oricum a obtinut un rezultat foarte bune. I-am explicat si unde a gresit si de ce a gresit. A avut o problema in care trebuia sa numere cati pantofi au in total Motanul incaltat, broasca testoasa si Vetuta( o fetita)daca au cate 2 perechi si a pacalit-o faptul ca broasca avea 4 picioare nu doar 2, desi era o poza langa problema cu fiecare personaj incaltat cu cate o pereche.
I-am explicat ce a pacalit-o si unde nu a fost atenta la care m-a intrebat de ce au pus problema s-o pacaleasca? Si i-am spus special pun ei astfel de probleme ca sa fie copiii atenti si isteti.

e ca un joc cu "gaseste diferentele"

Aveam si eu unul odata pe calculator, de fapt era un link si jucam online cu ea, dar l-am pierdut. Ii plac jocurile aste si de obicei le rzolva destul de usor. Erau printre preferatele ei in cartile de activitati de gradinita.

eu am o alta problema cu Matei. S-a invatat sa ma provoace cu aplicatii ale fizicii, chimiei, biologiei si istoriei in viata de zi cu zi. La inceput o faceam eu ca sa vada ca tot ce invata la scoala se aplica in viata de zi cu zi. Si pentru ca nu mai invat zilnic cu el nu mai stiu exact ce i s-a predat si ce nu si ma ia gura pe dinainte. Si extind explicatiile uneori cu notiuni noi. Si daca mi-a iesit porumbelul trebuie sa il si explic. Si imi povesteste ca il amuza sa vorbeasca la ora la predare. Sa arate ca stie mai mult. Si am o grija sa nu se plictiseasca la ore sau sa supere profesorii.
Cand e vorba de lectia de invatat, il pun sa caute "pe net ceva in plus". Daca tot ii place sa stea pe net sa il foloseasca si in alte scopuri decat jocurile.
La capitolul culegeri, eu caut de la editura "Paralele 45" pentru ca au o structurare progresiva a temelor la fiecare capitol pe langa o explicare a notiunilor la inceput.

Imi plac culegerile de la aceasta editura. Cel putin cele de matematica. Le-am folosit foarte bine cand predam. Nu stiu insa daca sunt si pentru clasele mici. Soacra mea e invatatoare si n-am auzit-o vorbind de ele. Mi-a promis in schimb ca o sa-mi dea saptamana viitoare niste culegeri cu teste pentru concursuri.

Nu stiu la clasa I, am mai folosit Cangurul la clasa a 3-a (si romana si matematica) dar sigur o sa apara materialele de care ai nevoie. Mai ales ca ai o domnisorica isteata...

Multumim pentru compliment. Revista de pregatire pt cangurul de clasa I ne-a dat-o deja doamna si am si facut testul azi, dar e doar unul. Culegerea de la cangurul cu toate subiectele din 1993 pana in 2011 pt clasele I-IV o vroiam. Am sunat azi la editura si o sa poata sa-mi dea un raspuns maine. Sper sa o mai gaseasca.

Bafta!

Merci.

Acum ma uitam pe o carte/culegere sau caiet auxiliar pe care l-am luat de la o vecina cu copilul mai mare. Caietul e deja completat, dar la partea de romana imi place mult ce fel de exercifii ofera: "Sa fii primul in clasa I", de la Imprieria ROMPRINT Brasov. Culmea e ca nu gasesc pe net sa aiba o pagina a lor si nici sa aiba un magazin de prezentare. Am gasit adresa si un numar de telefon. O sa sun maine acolo sa vad ce aflu.