Acasa
Ce înseamnă alimentaţia lacto-vegetariană?
Alimentaţia lacto-vegetariană, bazată pe produse lactate şi produse vegetale, conţine exclusiv legume, plante aromatice, cereale, fructe, lapte şi produse lactate.
Adepţii alimentaţiei lacto-vegetariene nu resping în totalitate consumul alimentelor de origine animală. Nu mănâncă carne şi peşte, în schimb consumă alte produse animale, cum ar fi laptele, ouăle, în opoziţie cu veritabilii vegetarieni.
Compromisul ideal
Ştiinţa nutriţiei a stabilit clar că organismul are nevoie de carne şi peşte în cantităţi mici. Totuşi se consumă cantităţi mult prea mari de carne, în special carne brută şi mezeluri. în cazul alimentaţiei vegetariene stricte este deosebit de importantă compoziţia regimului alimentar, deoarece eventualele carenţe pot dăuna organismului.
Alimentaţia lacto-vegetariană este un fel de compromis ideal. Este deosebit de sănătoasă şi eficientă în prevenirea bolilor specifice vremurilor noastre - cum ar fi bolile inimii şi vasculare, supra-ponderabilitatea, problemele de metabolism şi alte boli de „civilizaţie”.
Cine a mai fost într-un restaurant vegetarian ştie cât de plăcute pentru ochi şi gustoase sunt mâncărurile vegetariene, deoarece alimentaţia lacto-vegetariană nu constă numai din salate verzi şi seminţe de cereale.
Alimente permise
In baza principiului alimentaţiei lacto-vegetariene se poate realiza un regim deosebit de echilibrat şi variat.
Pe cât posibil, folosiţi metodele de preparare care nu distrug substanţele nutritive şi vitaminele, ca de exemplu înăbuşirea.
Lapte şi produse lactate
Produsele lactate asigură proteine importante organismului.
Aveţi grijă ca odată cu laptele, iaurtul, brânzeturile, caşcavalul să nu introduceţi în organism o cantitate prea mare de grăsimi, deoarece grăsimile, în special colesterolul, îngreunează metabolismul, inima şi circulaţia sanguină.
Din acest motiv se recomandă şi limitarea consumului de unt. La gătit folosiţi mai ales uleiurile vegetale.
Plantele leguminoase
In cazul în care nu consumăm deloc carne, necesarul de proteine trebuie asigurat din alte surse.
In acest scop sunt indicate leguminoasele bogate în proteine - mazărea, fasolea şi lintea. Nu se poate accentua suficient importanţa soiei. Bucătăria chinezească utilizează demult soia ca sursă de proteine. Chiar şi îndrăgitul tofu se realizează din soia.
Germenii
Substanţele nutritive cele mai valoroase sunt conţinute de alimentele proaspete, netratate.
Printre legumele cele mai proaspete şi valoroase se numără şi germenii: de cre-son, soia, linte, grâu şi restul germenilor ce se pot obţine şi acasă şi sunt perfect comestibile.
IMPORTANT!
Bucătăria lacto-vegetariană este deosebit de sănătoasă, în schimb untul şi alte grăsimi de origine animală - în special în caz de nivel ridicat de colesterol în sânge - se vor consuma în cantităţi limitate.
Cerealele
Cerealele sunt surse importante de proteine şi carbo-hidraţi, din acest motiv în bucătăria lacto-vegetariană au un rol important produsele preparate din făină integrală, muesli, fulgii de cereale, pastele făinoase fierte, precum şi garniturile lacto-vegetariene, ca de exemplu orezul.
Legumele
Majoritatea legumelor ce se comercializează pe piaţă pot fi utilizate în bucătăria lacto-vegetariană. Consumaţi mai ales legume proaspete, nu conservate.
în cazul în care nu sunt legume proaspete, consumaţi pe cât posibil produse congelate sau murate.
Grăsimile
Cu excepţia unturii de porc şi a untului, marea majoritate a grăsimilor sunt de origine vegetală, cu valoare nutritivă diferită.
Sunt foarte importanţi aşa numiţii acizi graşi nesaturaţi, ce se găsesc în seminţele de in, floarea soarelui, porumb şi germenii de grâu.
Conţin grăsimi valoroase - în caz de consum limitat -untul şi margarina dietetică.
Să condimentăm în locul sării
Consumul de sare trebuie limitat mai ales la persoanele cu hipertensiune arterială. Sarea poate să lipsească în multe cazuri din mâncare şi poate fi înlocuită cu diverse condimente -maghiran, cimbrişor, busuioc, chimion. Cine nu poate renunţa la sare, să consume cel puţin sare de mare, bogată în substanţe minerale.
Alimentaţia lacto-vegetariană, bazată pe produse lactate şi produse vegetale, conţine exclusiv legume, plante aromatice, cereale, fructe, lapte şi produse lactate.
Adepţii alimentaţiei lacto-vegetariene nu resping în totalitate consumul alimentelor de origine animală. Nu mănâncă carne şi peşte, în schimb consumă alte produse animale, cum ar fi laptele, ouăle, în opoziţie cu veritabilii vegetarieni.
Compromisul ideal
Ştiinţa nutriţiei a stabilit clar că organismul are nevoie de carne şi peşte în cantităţi mici. Totuşi se consumă cantităţi mult prea mari de carne, în special carne brută şi mezeluri. în cazul alimentaţiei vegetariene stricte este deosebit de importantă compoziţia regimului alimentar, deoarece eventualele carenţe pot dăuna organismului.
Alimentaţia lacto-vegetariană este un fel de compromis ideal. Este deosebit de sănătoasă şi eficientă în prevenirea bolilor specifice vremurilor noastre - cum ar fi bolile inimii şi vasculare, supra-ponderabilitatea, problemele de metabolism şi alte boli de „civilizaţie”.
Cine a mai fost într-un restaurant vegetarian ştie cât de plăcute pentru ochi şi gustoase sunt mâncărurile vegetariene, deoarece alimentaţia lacto-vegetariană nu constă numai din salate verzi şi seminţe de cereale.
Alimente permise
In baza principiului alimentaţiei lacto-vegetariene se poate realiza un regim deosebit de echilibrat şi variat.
Pe cât posibil, folosiţi metodele de preparare care nu distrug substanţele nutritive şi vitaminele, ca de exemplu înăbuşirea.
Lapte şi produse lactate
Produsele lactate asigură proteine importante organismului.
Aveţi grijă ca odată cu laptele, iaurtul, brânzeturile, caşcavalul să nu introduceţi în organism o cantitate prea mare de grăsimi, deoarece grăsimile, în special colesterolul, îngreunează metabolismul, inima şi circulaţia sanguină.
Din acest motiv se recomandă şi limitarea consumului de unt. La gătit folosiţi mai ales uleiurile vegetale.
Plantele leguminoase
In cazul în care nu consumăm deloc carne, necesarul de proteine trebuie asigurat din alte surse.
In acest scop sunt indicate leguminoasele bogate în proteine - mazărea, fasolea şi lintea. Nu se poate accentua suficient importanţa soiei. Bucătăria chinezească utilizează demult soia ca sursă de proteine. Chiar şi îndrăgitul tofu se realizează din soia.
Germenii
Substanţele nutritive cele mai valoroase sunt conţinute de alimentele proaspete, netratate.
Printre legumele cele mai proaspete şi valoroase se numără şi germenii: de cre-son, soia, linte, grâu şi restul germenilor ce se pot obţine şi acasă şi sunt perfect comestibile.
IMPORTANT!
Bucătăria lacto-vegetariană este deosebit de sănătoasă, în schimb untul şi alte grăsimi de origine animală - în special în caz de nivel ridicat de colesterol în sânge - se vor consuma în cantităţi limitate.
Cerealele
Cerealele sunt surse importante de proteine şi carbo-hidraţi, din acest motiv în bucătăria lacto-vegetariană au un rol important produsele preparate din făină integrală, muesli, fulgii de cereale, pastele făinoase fierte, precum şi garniturile lacto-vegetariene, ca de exemplu orezul.
Legumele
Majoritatea legumelor ce se comercializează pe piaţă pot fi utilizate în bucătăria lacto-vegetariană. Consumaţi mai ales legume proaspete, nu conservate.
în cazul în care nu sunt legume proaspete, consumaţi pe cât posibil produse congelate sau murate.
Grăsimile
Cu excepţia unturii de porc şi a untului, marea majoritate a grăsimilor sunt de origine vegetală, cu valoare nutritivă diferită.
Sunt foarte importanţi aşa numiţii acizi graşi nesaturaţi, ce se găsesc în seminţele de in, floarea soarelui, porumb şi germenii de grâu.
Conţin grăsimi valoroase - în caz de consum limitat -untul şi margarina dietetică.
Să condimentăm în locul sării
Consumul de sare trebuie limitat mai ales la persoanele cu hipertensiune arterială. Sarea poate să lipsească în multe cazuri din mâncare şi poate fi înlocuită cu diverse condimente -maghiran, cimbrişor, busuioc, chimion. Cine nu poate renunţa la sare, să consume cel puţin sare de mare, bogată în substanţe minerale.