Dianthus (garoafe si garofite)

Descriere
Garoafele sunt un gen de plante care infloreste anual, de doua ori pe an sau in continuu. Garoafa are frunze ascutite, lanceolate, de culoare gri-verzui, asezate de-a lungul tulpinii; frunzele se intorc usor in afara. Florile pot fi parfumate, simple sau duble, de mai multe culori. Exista multi hibrizi de garoafa care nu au parfum, dar au o varietate mai mare de culori. Garoafele infloresc mai ales in perioadele cu temperaturi mai scazute ale anului, la inceputul iernii. Sunt plante perfecte pentru gradina, dar si ca flori taiate. Daca sunt ingrijite corespunzator, garoafa rezista in glastre chiar si o luna.

Originare din Eurasia, garoafele sunt unele din cele mai populare flori de gradina si se numara prin cele aproape 300 de specii de plante anuale, bianuale sau perene ale genului Dianthus. Exista sute de varietati si hibrizi. In limba greaca, "dianthus" inseamna "floarea lui Zeus" sau "floarea divina".

Garoafele pot atinge 60-90 cm inaltime, desi majoritatea varietatilor cultivate in gradina ating 25-50 cm.


Ingrijire si cultivare
Garoafa este printre cele mai cautate flori; ele au atat valoare comerciala cat si ornamentala. Gradinarii nu stiu in general tehnicile de cultivare a garoafelor si conditiile de care au nevoie acestea. Garoafele sunt potrivite ca plante de bordura, in straturi, in gradini cu rocarie si chiar in ghivece. Ele se gasesc intr-o varietate de culori cum ar fi rosu, caramoziu, portocaliu, violet, galben, roz, alb, crem, etc.

Garoafele au nevoie de pamant fertil, usor alkalin sau neutru din punctul de vedere al pH-ului, usor drenabil si de 4-5 ore de plin soare, zilnic.

Pamantul trebuie sa fie umed. Evitati sa udati in exces florile, pentru ca acest lucru va duce la ingalbenirea foliajului. Pentru ca sa infloreasca in continuu, garoafele trebuie tratate usor cu o substanta fertilizatoare lichida (10-10-10), la fiecare 6-8 saptamani. Florile trecute, ofilite, trebuie inlaturate repede pentru a incuraja inflorirea continua.

Un alt aspect important este ciupirea florilor. Garoafele trebuie ciupite pana au numai 6 noduli pe fiecare tulpina - aceasta operatie incurajeaza dezvoltarea tulpinilor laterale, ramificatia tufei in general. La fel, si tulpinile laterale trebuie ciupite. Nu uitati ca daca tufa are mai multe tulpini, va avea si mai multe flori. De asemenea, la inceput, planta trebuie legata de un bat pentru a creste dreapta. Daca se doresc flori mai putine, la capatul unei tulpini lungi, atunci garoafa se ciupeste o data, cand are 15 cm inaltime, si apoi inca o data cand tulpinile laterale au 10-15 cm (cam la 4 saptamani dupa prima "ciupire"). Odata plantata, garoafa trebuie udata la fiecare 5-7 zile. In ghiveci, udarea trebuie facuta la 3-5 zile.

Daca garoafa este crescuta la planta de apartament, trebuie sa aveti mare grija la conditiile de temperatura si umiditate din incaperea in care este asezat ghiveciul. Aerul prea uscat dauneaza foarte mult garoafelor; acest lucru se poate regla prin stropirea frunzelor si asezarea ghiveciului intr-o pozitie in care sa nu fie expusa la surse de caldura sau la soare direct.


Metode de inmultire
1. Seminte. Pentru a colecta semintele, lasati capetele garoafelor sa se usuce pe planta, dupa care se taie si se aduna semintele. Daca sunt curatate corespunzator, acestea pot fi chiar pastrate mai mult timp. Se pot planta in interior, inainte de ultimul inghet, la 3 mm adancime, intr-un amestec usor drenabil, primavara sau la inceputul verii. Compostul trebuie sa fir umed dar nu exagerat de ud. Eventual, stropiti cu apa pentru a-i mentine umiditatea. Semintele vor germina in 2-3 saptamani. Cand rasadurile au crescut destul de mult, garoafele pot fi transplantate in ghivece sau drirect in pamant. Ele vor inflori in 6-9 luni sau chiar un an.

2. Butasi. Acestia se recolteaza de la orice garoafa, dar cei mai calitativi sunt cei de pe plantele de un an, dupa ce aceasta a inflorit. De fapt, tulpina florii este de cele mai multe ori singurul element din care garoafa isi va dezvolta o alta tulpina destul de lunga, capabila sa infloreasca la randul ei. Butasii se preleveaza cel mai bine la inceputul toamnei. Ei vor prinde radacini de la nodul umflat ascuns sub fiecare frunza. Faceti o taietura inclinata (nu dreapta!) imediat sub un nod si indepartati partea de sus, lasand inca un nod din care sa creasca tulpina noua. Butasul se infige intr-un ghiveci cu pamant usor drenabil, sau intr-o rasadnita.

3. Marcotaj. Este cea mai simpla metoda de inmultire a garoafelor, aplicabila numai cand planta s-a maturizat complet. La o tufa de garoafe, cautati tulpinile care stau desprinse de grup sau care cad inspre pamant. Este posibil ca acestia sa fie deja inradacinati, dar daca nu, iata ce trebuie sa faceti: aplecati tulpinile pana ating pamantul si fixati-i cu o piatra sau, mai bine, cu un carlig de fier; taiati toate florile care cresc pe tulpina respectiva. In cateva saptamani, veti vedea ca garoafa a prins radacini. O alta metoda, usor diferita este ca tulpina sa fie putin ingropata in pamant. Odata de radacinile ating 10-12 cm lungime, taiati noua planta si transplantati-o intr-un ghiveci sau in gradina, in pamant usor drenabil.

4. Garoafele mai pot fi inmultite prin divizarea radacinilor. Scoateti din pamant ghemul de radacini si impartiti-l cu grija, cu mana sau cu o foarfeca de gradina. Fiecare segment de replanteaza intr-un amestec usor drenabil, care trebuie mentinut mereu umed.


P.S. si garofita noastra

In cadrul bogatului sortiment de specii floricole cultivate, garofitele ocuta, datorita calitatilor lor, un loc de frunte. Numele de Dianthus provine din limba elena si inseamna floarea zeilor, floarea divina. Genul Dianthus are cca 270 de specii diferite, originare din Europa, nordul Africii, Asia orientala. Sunt plante erbacee sub forma de tufe, cu frunzis bogat si ingust, de culoare albastra gri si cu un sistem radicular adanc. Sunt cultivate pentru flori taiate de camp si sera, pentru decorarea parcurilor si gradinilor si, mai putin, ca flori la ghivece. Specii anuale. Specii cultivate ca anuale sunt urmatoarele:

Dianthus chinensis, garoafa chinezeasca, specie glabra, originara din China, cu tulpina foarte ramificata, viguroasa si noduroasa, ce atinga pana la 40 cm inaltime. La inceput ramurile sunt intinse, apoi devin erecte, imbracate cu frunze pana la partea superioara si terminate printr-o floare mare dantelata, cu culori variate. Frunzele sunt liniar-lanceolate, verzi sau glauce. Florile fara miros sunt simple sau involte, catifelate, punctate, striate, deseori formeaza desene frumoase si forte variate. Toate variatatile cultivate sunt in general involte, colorate in rosu, alb, violet, purpuriu, sulfuriu, roz. Bracteele care inconjoara caliciul sunt liniar-lanceolate, ascutite. Petelele sunt putin paroase. Infloresc din mai pana in toamna. Prin doferite incrucisari au rezultat numeroase varietati si soiuri.
Semanatul se face in cutii incepand din a doua jumatate a lunii februarie sau inceputul lunii martie, apoi se repica. Dupa trecerea pericolului brumelor de primavara se planteaza afara la loc definitiv, la o distanta de 15-25 cm. In parcuri si gradini pentru a se obtine un efect mai placut, se pot planta 3-4 fire la un loc. Plantele suporta transplantatul in toate fazele de dezvoltare. Nu sunt pretentioase, se pot planta in orice pamant de gradina, cu expozitie, de preferat, la soare. Da totusi rezultate destul de bune si la semiumbra. Samanta isi mentine puterea de germinatie timp de 4 ani si, daca i se asigura conditii optime, rasare in 7 zile de la semanat. Se folosesc ca flori taiate, la plantarea in parcuri si gradini si ca planta de giveci la decorarea interioarelor sau jardinierelor.

Dianthus caryophyllus face parte din grupa garoafelor remontante. Originara din sudul Europei, este o planta de culoare verde cenusie. Tulpina este semilemnoasa, ramificata de la baza prin tije subtiri, noduroase si flexibile. Inaltimea plantei poate atinge 60 cm. Frunzele sunt opuse, inguste, liniar-lanceolate, sesile, cu marginea neteda, de un verde albastrui, mai numeroase spre baza plantei, mai rare si mai scurte spre varful tijei florale. Florile sunt mirositoare, simple sau involte, solitare, asezate sub forma de manunchi, lung pedunculate si divers colorate. Caliciul, la baza, este insotit de mai multe perechi de scvame ascutite, opuse, cele superioare sunt mai lungi, ocupand ¼ din lungimea caliciului. Este de forma cilindrica, format dintr-o singura bucata, terminandu-se prin 5 dinti lanceolati ascutiti. Primele flori apar la sfarsitul lunii iunie. Inmultirea se face prin butasi, de obicei in lunile august-septembrie, la rasadnite la temperatura mai scazuta. Peste iarna, se planteaza la ghivece si se feresc de gerurile aspre si de soareci. Se fac ciupiri repetate: prima va avea loc in decembrie deoarece, altfel, nu vom obtine decat 1-2 flori pe tufa. Dupa trecerea pericolului de brume de brimavara se scot afara si se planteaza la o distanta de 15-20 cm. Soiuri vivace.

Dianthus plumarius, creste in forma de tufa, cu multe tulpini foarte ramificate, destul de fine, noduroase, atingand inaltimea de 30 cm. Frunzele, de un verde-albastrui, sunt liniar-lanceolate, ascutite. Florile apar prin iulie-august si sunt foarte numeroase, simple sau duble, forte parfumate, au culori putin variate, nuantate cu visiniu, caramiziu sau brun. Se intalnesc destul de rar cele unicolore. Petalele au margini intregi. In mijloc floarea are un ochi sau jmarginea limbului prevazuta cu o coroana frumoasa de culoare inchisa, care constituie un contrast placut cu restul florii. Are numeroase varietati cu flori mijlocii, mari si mici, divers colorate. De cele mai multe ori gasim in cultura hibrizi ai lui Dianthus plumarius, caci adevarata specie este foarte rar intalnita. Este folosita mai ales in parcuri si gradini, iar florile taiate sunt foarte apreciate in arta buchetiera. Cultura se va reinnoi la 5-6 ani, caci altfel tijele se lungesc si se deformeaza. Pentru obtinerea si pastrarea caracterelor unor soiuri valoroase, inmultirea se face numai prin butasi. Acestia trebuie sa fie vigurosi si suficient de bine maturizati. Dupa finisare, se planteaza in rasadnite la temperatura mai scazuta, la distante de 4X4 cm, intr-un strat de 4-6 cm nisip, avand dedesubt un amestec (nisip, turba, mranita) hranitor. Pana la inradacinare, se acopera rasadnita cu un geam usor umbrit, iar pe vreme insorita, butasii se pulverizeaza cu apa la nevoie. In aceste conditii, inradacinarea poate avea loc in 20-30 de zile.

Dianthus gratianopolitanus, a carei origine este din Muntii Alpi, creste pana la inaltimea de 25 cm, inflorind in luna mai ?iunie. Este o planta de culoare verde palid-albastruie, cu ramificatii subtiri terminate prin 1-2 flori. Frunzele sunt liniar ascutite, putin aspre. Florile sunt mirositoare, de culoare roz purpuriu, cu dimensiuni in jur de 2 cm.

Dianthus superbus, originara din Europa si Asia, este o planta a carei inaltime poate sa ajunga pana la 60 cm. Tulpinile sunt drepte si numeroase, ramificate spre varf. Frunzele de un verde pal, glabre, liniare, sunt dintate pe margini. Florile sunt mirositoare, dispuse in inflorescente in forma de umbrela. Petalele au culori variate: violet deschis, roz pal, albe. Infloreste in iunie-iulie. Poate fi folosita ca floare taiata sau la amenajarea parcurilor si gradinilor. Nu suporta razele directe ale soarelui si un sol uscat. Prefera solurile aerate si bogate in humus. Se inmulteste usor prin seminte.

Dianthus deltoides, este originara din Europa. Creste sub forma de tufe bogate a caror inaltime este de 20 cm, din care se ridica numeroase tulpini ce se ramifica, cu 3-7 flori mici, rare, de culoare roz sau alba, cu petale dintate, cu o pata purpurie asemanatoare literei delta, de la care si-a capatat si numele. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie. Frunzele sunt liniar-lanceolate, late de 2-3 mm. Se inmulteste prin despartirea tufei si seminte. Dianthus alpinus. Este numita asa deoarece provine din Muntii Alpi. Planta tufoasa cu ramificatii subtiri, creste cam pana la 10 cm inaltime, producand flori incepand din iunie pana in septembrie. In raport cu planta, florile sunt mari. Au culoare roz deschis punctat si prevazute cu alb. Cere un pamant nisipos de padure si un teren semiumbros. Dianthus neglectus. Este asemenetoare cu soiul precedent. Spre deosebire de acesta, petalele au pe partea din spate culoarea galbena, frunze cenusii, inguste, mai lungi. Florile mirositoare, albe, rosii si roz sunt simple sau involte. Se pot folosi si ca plante la ghivece, pentru decorarea interioarelor. Se inmulteste prin seminte.

Dianthus silvester. Este originar din Muntii Alpi (parti stancoase si secetoase), atingand cca 30 cm inaltime si are forma de tufa. In varful tijei florale sunt 1-3 flori cu petale roz sau galbene cu refleze rosiatice, putin crestate. Infloreste in iunie-august. Este o planta de gradina care creste foarte repede si se inmulteste foarte usor prin seminte. Prefera solurile uscate calcaroase.

Dianthus seguieri, originara din Europa si Asia centrala, este inalta de cca 50 cm, cu frunze inguste lanceolate, verde cenusiu. Infloreste in iunie-august. Petalele de culoare roz inchis, la baza cu o coroana punctata de purpur rosu. Prefera terenurile semiumbroase cu pamant nisipos. Se inmulteste prin seminte. Garoafele vivace (la care perioada de vagetatie dureaza mai multi ani), in general, pretind locuri ezpuse la soare, soluri permeabile spre uscate, deoarece umezeala mare le dauneaza. Se inmultesc prin seminte, diviziune, marcotaj si butasi. Inflorirea abundenta are loc in al doilea an de la insamnatare. Samanta rasare cam la 3 saptamani si are o putere de germinatie de 2-3 ani. Pentru regiunile unde temperaturile nu sunt prea ridicate, inmultirea se face prin butasi in luna iulie, iar pentru celelalte regiuni in luna august si chiar mai tarziu, cu conditia ca venirea gerurilor sa gaseasca plnatele la loc definitiv, bine inradacinate. In cazul in care inradacinarea nu s-a facut in timp util, plantele se lasa in rasadnite pana in primavara, avand grija ca distanta dintre butasi sa fie suficienta, pentru ca plantele tinere sa se poate dezvolta nestanjenit si sa poata da lastarii necesari. Distanta de plantare este de 20-25 cm. Se pot folosi la amenajarea parcurilor, gradinilor si jardinierelor si ca flori taiate.

asa arata garofita mea acum

si garofita mea pe cale sa infloreasca

da incet mai infloreste garofita asta

dupa indelungi asteptari a inflorit si garofita mea
vad k deocamdata are cateva floricele mov, una roz care asteapta sa infloreasca, si cred k are si albe

Felicitari! e superba

la cat de mult am asteptat sa infloreasca
Merci mult moni

cu siguranta a meritat sa astept atata, k sa infloreasca si garofitele mele

P.S. in prima poza e o garofita tare ciudata, e de culoarean mov dar are 2 petale roz

La anul o sa-mi iau si eu garofite.

Sunt foarte frumoase si sunt usor de ingrijit iar astea mici au si un miros foarte frumos

pana acum am descoperit 4 culori diferite pe aceiasi garofita