De la canepa la panza sau cum sa faci panza de canepa

Mi-am de mult ca o sa scriu ce imi amintesc despre obtinerea firului de cinepa.
Cinepa se semana primavara intr-un pamint de calitate. Recoltarea se facea dupa ce inflorea si ajungea la o inaltime de 1-1,5m. Se faceau manunchiuri mici si se smulgea cu radacina cu tot. Manunchiurile se legau si apoi erau transportate la balta. Balta era amenajata in preajma unei ape curgatoare si la un loc insorit. Acolo se puneau manunchiurile de cinepa unul linga altul si se lasau la macerat. Deasupra se puneau bolovani sau scinduri astfel incit sa stea in totalitate in acea apa statatoare. Dupa o vreme se mai desfacea din aata cu care erau strinse manunchiurile si se intorcea. Ce mult ne placea sa mergem si sa calcam prin balta desi mirosul nu era atragator! Dupa ce se verifica daca partea lemnoasa se desprindea usor manunchiurile erau scoase si spalate bine in apa curgatoare apoi erau puse rasfirat la uscat. Trebuia sa fie f.f. bine uscate. Se ducea acasa cinepa si urma etapa urmatoare ...melitatul la....fringatoare. Fringatoarea era un lemn cu o fanta la mijloc si cara avea atasat un fel de tocator ca cel de vinete. Toate erau din lemn. Se toca radacina si apoi atent  (cinepa f uscata)ina in virf toata partea lennoasa se desprindea. Deoarece inca mai ramineau parti fine de fibra lemnoasa se trecea la melita.care avea fanta mai ingusra si se relua procedeul. Se obtinea fibra de cinepa mai groasa. Dupa aceea se trecea la pieptanat. Erau niste piepteni cu vreo 30-40 cuie de grosimi diferite si asezate la distante diferite. Din aceasta fibra a cinepii se obtineeau 3 categorii dup pieptanare. Se incepea cu pieptaenul cu dintii rari si se obtinea festila ( un material mai brut care era folosit in razboi pt saci de cartofi), apoi la urmatorul piaptan se scotea o parte intermediara folosita la tesut cearceafuri si fete de masa. A treia categorie ear fuiorul cu fir lung si matasos din care se faceau camasi si prosoape. Fiecare categorie se facea caier si se torcea in postul Craciunului in sezatoare la....lampa cu gaz!???
Festila (prima categorie) o torceau fetitele care atunci invatau. Se torcea firul mai gros. A doua o torceau fetela si mamele tinere cu putina expeienta. Fuiorul era tors de bunicile pricepute deoarece firul trebuia sa fie cit mai lung si fara cocolosae.
Urmeaza in alt mesaj prelucrarea materialului gata tors! Va placut?

ncep dara.....
Se torcea pe fus cit se dorea si se putea zic eu cam 50-100g. Firul era transferat apoi pe rischitor care este un batz cu 2 T la capete. Sulurile erau tot cam asa 100-150 g se incerca sa nu se faca multe noduri deoarec ....se vedeau ulterior in pinza. Dupa ce faceam sculuri toata cinepa toarsa (cam o zi ca era multa cinepa toarsa) se pregatea.....facutul tortului. Se pregatea ciubarul de rufe care era din lemn si avea pe inaltime bine fixat si izolau un sentulet prin care trecea un bat pina la orificiul din fundul ciubarului. Se aseza in ordine sculurile iar deasupra intr-un cearceaf se punea cenusa . In paralel de fierbea un ceaun mare de apa si asa fierbinte se punea peste fuioare in ciubar. Cind se umlea se ridica batul si prin gaura de jos curgea lesia care se infierbinta iar si se repeta operatis de citeva ori. La ultima se lasa apa de seara pina dimineata in ciubar. Aceata operatie se facea dupa Boboteaza sa fie cinepa putin ...geruita! A doua zi se luau in cosuri 9dupa ce se scurgea apa) si se mergea la riu . sculurile se clateau abundent in apa si se puneau la uscat afara la ger! Daca la inceput cind se torcea firul arata gri dupa acest procedeu avea culoarea galben pai!
Urmeaza......pinza

Acum continui....Am spus ca se faceau mai multe feluri de pinza pentru folosit in casa.
Dupa ce se uscau bine sculurile se trecea la urzitul pinzei. Pentru saci se urzea tot cinepa (am scris la razboiul de tesut ca trebuia calculata lungimea si latimea necesara) Pentru urzit erea urzitoarea adica un dispozitiv fixat pe verticala cu 4 brate prinse intre ele si lungimea se calcula dupa cite spirale se faceau. Firele erau puse cu atentie pe un dispozitiv rotund si f ffin in spatele razboiului si apoi erau aduse spre fata spre ite prin care se tregeau firele. Pinza mai buna pentru camasi sau prosoape avea urzeala din bumbac si doar ce se tesea era din cinepa. Procedeul de tesut cred ca-l stiti cu 2 ite in general. Partea care se punea in suveica trebuia sa se puna pe un mosorel facut din lemn de soc di de lungime cam 10 cm, asa ca aveam un dispozitiv unde se puneau aceste mosorele iar atza =cinepa se punea pe virtelnita. Si hai copii la facut mosorele uniform pe toata lungimea,,,,,doamne cite am mai facut....dar decit sa aduc lemne in casa....era mai cald. Si uite-asa cam pina la sf lui martie se tesea pinza pentru tot ce era nevoie in casa. Pinza ear cam dura si neaspecoase asa ca urma......inalbitul la riu...
Se punea pinza frumos in spalator (era ca o cadita de copil dar din lemn) se da cu sapun de casa si apoi pe iarba la soare.....cind se usca iar in apa iar la soare si....uita-asa o zi doua se inalbea pinza! Era apoi impatutita pe lungime si apoi facuta srins un rotogol.
si gata....buna de cusut.
Eu am inca pinza amestec in  cu cinepa si apoi au tesut din bumbac cu bumbac  cu model. Miine pe lumina va pun poze!

vali, ce frumos ne povestesti! asteptam cuminti si pozele

O sa reiau...poate am sarit ceva sau nu am insistat suficient!

La adunat canepa am prins dar la restul procedeelor am auzit doar povesti. Dar panaza de canepa am in casa. Si de sac (am facut decoruri la gradinita), si de prosoape si fete de masa cusute.

Vali, valoroase informatiile tale. Desi cred ca e mai greu acum sa cumtiva canepa in acest scop, e bine sa stim macar informativ cum se obtinea panza de canepa facuta in casa. Multumim si asteptam si pozele.

PS: am considerat ca subiectul merita un topic separat asa ca am mutat mesajele.

Multumesc.....m-am speriat cind nu l-am vazut unde-l pusesem......Munceau femeile f, mult. In paralel de Pasti trebuiau sa si coasa camasi sau ii (pe care tot ele cususera pe fir flori).

Daaaaaaaa! Era multa munca!

Si acum poze cu pinza promisa!
pinza amesctec cinepa si bbc
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Se vad putin si anumite noduri....
un prosop cu dungulite tot amestec
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Alt prosop care avea la capete un model stabilit cind se dadeau firele prin itze:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Fata de masa din bbc cu model stabilit tot initial:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Fata de masa cu dantele asortata facuta de mama:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

sunt superbe!

Toate sunt frumoase, dar prosopul si cuvertura m-au cucerit!

Minunte Vali. Ma tot intreb cum au putut tese astfel incat sa iasa acel efect 3D in ultimele 2 poze.

Cand am vazut pozele mi-am dat seama ca la bunica mea am vazut servete din acelea cusute. Posibil deci ca panza de canepa sa se fi facut si la Radomiresti, dar eu nu am apucat sa vad. Pe bunica am vazut-o doar torcand lana si tesand la razboi.
Foarte interesant tot ce ne-ai spus Vali!
Multumesc!

Fetelor acel efect la mine se numea "navadit" , se tesea cu 4 ite si atunci cind se punea pinza in razboi era un algoritm dupa care se treceau prin ite si asa iesea modelul.

Valih , parca ma vad in casa bunicilor si printre handurii de canepa si am in fata ochilor si melita care rupea canepa apoi tesala Stiu si de suveica si eu faceam mosorele ! Amintiri frumoase Si coseau femeile parca faceau broderie de masina ,
Vremuri trecute si amintiri placute !

Asa este Dariana, ma bucur ca ti-am stirnit amintiri...de unde si vorba....ii mere gura ca o melita....Cu melita fetelor trebuia sa-ti mearga mina repede, repede si nu orice femeie facea asta ca trebuia fuieorul sa fie frumos si lung. Si apropo....cine era cu dare de mina punea si preotului pe masa de boboteaza alaturi de un coloc, carne si un fuior!

Vali , cum se tesea panza pe vremuri ? imi poti da cateva detalii ?

Pinza se tesea in razboi. Se stabilea prin calcule empirice lungimea si latimea pinzei si se urzea pe un dispozitiv special (urzitoare). Firulpentru urzeala era fie din cinepa fie din bbc in functie de ce se dorea tesut.Se punea pe razboi care avea in spate un sul pe care se punea aceasta atza si se aducea frumos in fata unde erau itzele prin care se treceau firele (aci se punea si modelul ) si apoi atzele fir cu fir de dadeau prin spata (care este din fibra de brad f fina- o sa fac poze cind merg acasa). Itzele erau legate in partea de jos de niste parti de lemn numite iepe (la mine)care apasate ridicau firele prin care se trecea atza pentru pinza. Nu stiu daca se intelege ...daca nu a-ti vazut un razboi.

Multumesc muult , dar o camasa sau un stergar cum se confectionau ?

Pai din panza obtinuta se croia camasa...sau se taia o bucata pentru stergar, asa mi se pare logic!