Acasa
Regimul hiposodat (fara sare)
Administrarea unui tratament cu corticosteroizi impune respectarea unui regim hiposodat strict. Ce este insa sodiul si ce rau ne poate provoca?
Sodiul (natriu – Na) este, pentru majoritatea oamenilor, un mineral absolut necesar, deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. Acest efect benefic poate deveni insa neplacut pentru acele persone care urmeaza un tratament cu corticosteroizi, intrucat acestia au ca efect retentia sodata si lichidiana. Cu alte cuvinte, corticosteroizii retin in exces in organism cantitatile de sodiu pe care noi ni le procuram de obicei prin hrana. Aceasta determina la randul sau o retentie excesiva a apei in tesuturi. Rezultatul poate fi foarte neplacut, mai ales in cazul administrarii unor doze mari de corticosteroizi. Astfel, este de ajuns o abatere minora de la regim („ce pot sa-mi faca doua, trei chipsuri?â€) si pacientul va avea de luptat pe o perioada lunga cu litrii de apa care se vor grabi sa se acumuleze in tesuturi in cel mai scurt timp.
Trebuie stiut ca regimul hiposodat nu inseamna doar restrictionarea alimentelor sarate! Astfel, sarea de bucatarie (clorura de sodiu) reprezinta doar 10% din sodiul care se regaseste in alimentatia noastra! Prin urmare, absenta gustului sarat poate fi inselatoare! Multe legume (ridiche roz, spanac, sfecla rosie, frunze de patrunjel, fasole si mazare, cartofi, dovlecei, varza etc.), precum si unele produse alimentare de origine animala (lapte si produse lactate, oua, carne de vita, ficat si rinichi de vita) contin o cantitate destul de mare de sodiu natural pe care gustul nostru nu o poate identifica. La fel unele fructe (castanele comestibile). In plus, sodiul poate intra in diferite combinatii chimice in alimentele preparate, chiar si in cele dulci! Cate prajituri nu se fac cu bicarbonat de sodiu? De asemenea ar trebui evitate si acele produse care contin:
- E 211 benzoatul de sodiu: Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.
- E 221 sulfitul de sodiu: este utilizat drept conservant, ca şi agent de oxidare şi albire pentru prevenirea degradării şi decolorării. În carne previne îmbrunarea; oricum nu este admis în preparatele din carne, deoarece poate masca degradările provocate de bacterii caracterizate prin decolorare. Este folosit de asemenea ca bonificator la pâine, cu ajutorul său mărindu-se capacitatea de frământare a pâinii.
- E 250 nitritul de sodiu: Este un aditiv alimentar des intalnit in continutul mezelurilor si cunoscut ca generand alergii ori tulburari hepato-biliare.
- E 281 propionatul de sodiu: este un un acid natural utilizat in preapararea anumitor produse lactate pasterizate precum si in unele produse de brutarie.
- E 339 fosfatul disodic: Este folosit pentru prepararea rapida a unor cereale sau a unor branzeturi
- E 401 alginat de sodiu: Este un aditiv alimentar utilizat in prepararea anumitor creme pe baza de ciocolata si lapte sau a inghetatelor pentru a le da o consistenta cat mai fina.
- E 524 hidroxidul de sodiu: Este un agent de reglare care se regaseste pe lista aditivilor alimentari
- E 621 glutamat monosodic: Acesta este un aditiv alimentar des intalnit în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci, etc. Este cunoscut ca generand efecte neurotoxice, migrene si crampe si este inscris pe lista asa-numitelor E-uri periculoase.
- praful de copt: Este utilizat pentru a dospi aluaturile.
Nici macar lichidele nu sunt total lipsite de sodiu. Asa cum stie toata lumea, benzoatul de sodiu este unul dintre prietenii de suflet ai firmelor producatoare de bauturi racoritoare. Mai mult, apa insasi poate contine cantitati insemnate de sodiu, mai ales cea minerala. In sfarsit, unele medicamente contin sodiu, dar in cazul pacientilor cu lupus administrarea oricarui medicament trebuie adusa la cunostinta doctorului, asa incat acesta va poate spune daca este compatibil sau nu cu boala sau tratamentul pe care il urmati. O doza de precautie suplimentara din partea dumneavoastra, insa, nu strica!
Daca retentia lichidelor reprezinta o problema pentru cei care urmeaza tratament cu cortizon, aceasta nu inseamna ca trebuie sa va temeti sa beti apa! Din contra, sodiul scade din sange atunci cand bem multa apa, precum si datorita transpiratiei intense mai ales vara sau dupa eforturi fizice si, desigur, ca urmare a regimului hiposodat. Este insa necesar sa alegeti o apa plata care sa contina o cantitate cat mai scazuta de sodiu, lucru ce va este indicat de eticheta de pe sticla care precizeaza compozitia chimica a apei. De altfel, apa este necesara si pentru mentinerea sanatatii rinichilor, care sunt supusi riscurilor in cazul lupusului.
Regimul hiposodat este recomandat si in cazul afecatarii renale cauzate de lupus si de aceea cunoasterea continutului de sodiu al alimentelor este necesara pentru a reusi sa respectati regimul, fara a ramane insa cu o hrana saraca si lipsita de orice gust.
Este important sa se stie ca excluderea totala a sodiului din alimentatie este imposibila! De fapt, corpul are nevoie de mici cantitati de sodiu chiar si cazul celor care iau medicamente pe baza de corticosteroizi, dar aceasta cantitate este in mod satisfacator furnizata de cantitatile de sodiu pe care le contin in mod natural alimentele. Pentru cei care iau doze mai mari de cortizon este necesar sa evite totusi un exces de alimente care contin cantitati mari din acest mineral. De exemplu, se pot rezuma la o cantitate mai redusa de lapte care este bogat in sodiu. Nu mai trebuie insistat asupra faptului ca alimentele considerate a fi foarte sarate, precum mancarea de tip fast-food, conservele, pizza ambalata, aripioarele de pui, cheeseburgerii, telemeaua, cascavalul, mezelurile si ketchupul sunt strict interzise pentru toti cei care urmeaza un tratament pe baza de corticosteroizi.
In sfarsit, odata cu reducerea dozelor de corticosteroizi, restrictiile regimului hiposodat se diminueaza, insa ele inceteaza doar dupa cateva saptamani de la intreruperea tratamentului cu acest medicament, pana in momentul in care corpul produce singur o cantitate normala de cortizon, eliminand excesul datorat medicatiei.
Pana la urma, a tine un regim desodat, presupune un efort minim si anume acela de a inlocui drumul catre super-market, unde majoritatea produselor sunt semipreparate, cu drumul catre piata, unde gasiti alimente nepreparate si in privinta carora va puteti manifesta talentele culinare. Desigur, exista si anumite produse (spre exemplu sucul de rosii sau anumite conserve) carora producatorii le adauga alti consevanti decat aceia pe baza de sodiu, produse pe care le puteti folosi dupa ce ati citit eticheta cu atentie. De asemenea, este de preferat sa evitati fast-food-urile in favoarea restaurantelor unde mancarea este preparata la comanda, fara sare. In fine, pentru cei care simt ca viata totusi nu are nici un sens fara “sarea in bucate”, nu trebuie uitat ca diversii inlocuitori ai sarii pot sa le redea bucuria de a manca.
sursa
Administrarea unui tratament cu corticosteroizi impune respectarea unui regim hiposodat strict. Ce este insa sodiul si ce rau ne poate provoca?
Sodiul (natriu – Na) este, pentru majoritatea oamenilor, un mineral absolut necesar, deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. Acest efect benefic poate deveni insa neplacut pentru acele persone care urmeaza un tratament cu corticosteroizi, intrucat acestia au ca efect retentia sodata si lichidiana. Cu alte cuvinte, corticosteroizii retin in exces in organism cantitatile de sodiu pe care noi ni le procuram de obicei prin hrana. Aceasta determina la randul sau o retentie excesiva a apei in tesuturi. Rezultatul poate fi foarte neplacut, mai ales in cazul administrarii unor doze mari de corticosteroizi. Astfel, este de ajuns o abatere minora de la regim („ce pot sa-mi faca doua, trei chipsuri?â€) si pacientul va avea de luptat pe o perioada lunga cu litrii de apa care se vor grabi sa se acumuleze in tesuturi in cel mai scurt timp.
Trebuie stiut ca regimul hiposodat nu inseamna doar restrictionarea alimentelor sarate! Astfel, sarea de bucatarie (clorura de sodiu) reprezinta doar 10% din sodiul care se regaseste in alimentatia noastra! Prin urmare, absenta gustului sarat poate fi inselatoare! Multe legume (ridiche roz, spanac, sfecla rosie, frunze de patrunjel, fasole si mazare, cartofi, dovlecei, varza etc.), precum si unele produse alimentare de origine animala (lapte si produse lactate, oua, carne de vita, ficat si rinichi de vita) contin o cantitate destul de mare de sodiu natural pe care gustul nostru nu o poate identifica. La fel unele fructe (castanele comestibile). In plus, sodiul poate intra in diferite combinatii chimice in alimentele preparate, chiar si in cele dulci! Cate prajituri nu se fac cu bicarbonat de sodiu? De asemenea ar trebui evitate si acele produse care contin:
- E 211 benzoatul de sodiu: Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.
- E 221 sulfitul de sodiu: este utilizat drept conservant, ca şi agent de oxidare şi albire pentru prevenirea degradării şi decolorării. În carne previne îmbrunarea; oricum nu este admis în preparatele din carne, deoarece poate masca degradările provocate de bacterii caracterizate prin decolorare. Este folosit de asemenea ca bonificator la pâine, cu ajutorul său mărindu-se capacitatea de frământare a pâinii.
- E 250 nitritul de sodiu: Este un aditiv alimentar des intalnit in continutul mezelurilor si cunoscut ca generand alergii ori tulburari hepato-biliare.
- E 281 propionatul de sodiu: este un un acid natural utilizat in preapararea anumitor produse lactate pasterizate precum si in unele produse de brutarie.
- E 339 fosfatul disodic: Este folosit pentru prepararea rapida a unor cereale sau a unor branzeturi
- E 401 alginat de sodiu: Este un aditiv alimentar utilizat in prepararea anumitor creme pe baza de ciocolata si lapte sau a inghetatelor pentru a le da o consistenta cat mai fina.
- E 524 hidroxidul de sodiu: Este un agent de reglare care se regaseste pe lista aditivilor alimentari
- E 621 glutamat monosodic: Acesta este un aditiv alimentar des intalnit în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci, etc. Este cunoscut ca generand efecte neurotoxice, migrene si crampe si este inscris pe lista asa-numitelor E-uri periculoase.
- praful de copt: Este utilizat pentru a dospi aluaturile.
Nici macar lichidele nu sunt total lipsite de sodiu. Asa cum stie toata lumea, benzoatul de sodiu este unul dintre prietenii de suflet ai firmelor producatoare de bauturi racoritoare. Mai mult, apa insasi poate contine cantitati insemnate de sodiu, mai ales cea minerala. In sfarsit, unele medicamente contin sodiu, dar in cazul pacientilor cu lupus administrarea oricarui medicament trebuie adusa la cunostinta doctorului, asa incat acesta va poate spune daca este compatibil sau nu cu boala sau tratamentul pe care il urmati. O doza de precautie suplimentara din partea dumneavoastra, insa, nu strica!
Daca retentia lichidelor reprezinta o problema pentru cei care urmeaza tratament cu cortizon, aceasta nu inseamna ca trebuie sa va temeti sa beti apa! Din contra, sodiul scade din sange atunci cand bem multa apa, precum si datorita transpiratiei intense mai ales vara sau dupa eforturi fizice si, desigur, ca urmare a regimului hiposodat. Este insa necesar sa alegeti o apa plata care sa contina o cantitate cat mai scazuta de sodiu, lucru ce va este indicat de eticheta de pe sticla care precizeaza compozitia chimica a apei. De altfel, apa este necesara si pentru mentinerea sanatatii rinichilor, care sunt supusi riscurilor in cazul lupusului.
Regimul hiposodat este recomandat si in cazul afecatarii renale cauzate de lupus si de aceea cunoasterea continutului de sodiu al alimentelor este necesara pentru a reusi sa respectati regimul, fara a ramane insa cu o hrana saraca si lipsita de orice gust.
Este important sa se stie ca excluderea totala a sodiului din alimentatie este imposibila! De fapt, corpul are nevoie de mici cantitati de sodiu chiar si cazul celor care iau medicamente pe baza de corticosteroizi, dar aceasta cantitate este in mod satisfacator furnizata de cantitatile de sodiu pe care le contin in mod natural alimentele. Pentru cei care iau doze mai mari de cortizon este necesar sa evite totusi un exces de alimente care contin cantitati mari din acest mineral. De exemplu, se pot rezuma la o cantitate mai redusa de lapte care este bogat in sodiu. Nu mai trebuie insistat asupra faptului ca alimentele considerate a fi foarte sarate, precum mancarea de tip fast-food, conservele, pizza ambalata, aripioarele de pui, cheeseburgerii, telemeaua, cascavalul, mezelurile si ketchupul sunt strict interzise pentru toti cei care urmeaza un tratament pe baza de corticosteroizi.
In sfarsit, odata cu reducerea dozelor de corticosteroizi, restrictiile regimului hiposodat se diminueaza, insa ele inceteaza doar dupa cateva saptamani de la intreruperea tratamentului cu acest medicament, pana in momentul in care corpul produce singur o cantitate normala de cortizon, eliminand excesul datorat medicatiei.
Pana la urma, a tine un regim desodat, presupune un efort minim si anume acela de a inlocui drumul catre super-market, unde majoritatea produselor sunt semipreparate, cu drumul catre piata, unde gasiti alimente nepreparate si in privinta carora va puteti manifesta talentele culinare. Desigur, exista si anumite produse (spre exemplu sucul de rosii sau anumite conserve) carora producatorii le adauga alti consevanti decat aceia pe baza de sodiu, produse pe care le puteti folosi dupa ce ati citit eticheta cu atentie. De asemenea, este de preferat sa evitati fast-food-urile in favoarea restaurantelor unde mancarea este preparata la comanda, fara sare. In fine, pentru cei care simt ca viata totusi nu are nici un sens fara “sarea in bucate”, nu trebuie uitat ca diversii inlocuitori ai sarii pot sa le redea bucuria de a manca.
sursa
